Alexandrina - Om de lut

Îmi place Alexandrina Hristov. Are o sensibilitate aparte, pe care o transmite ușor în primul rând prin vocea ei inconfundabilă. Atunci când asculți muzica ei, chiar și dacă nu ești atent și la versuri, trăiești o experiență inedită. Mai lipsea ceva din tabloul pictat de ea în mintea mea: o reprezentație live. Care a avut loc joi, 9 aprilie, în Silver Church.

Am ajuns acolo cam cu 15 minute după ora 9, cea care era anunțată pe afiș. Am fost surprins să găsesc o coadă de aproximativ 20 de metri la intrare. Înauntru nu aveai loc să arunci un ban. Recunosc că nu mă așteptam deloc la o asemenea prezență, și mai mult ca sigur că nici Alexandrina nu se aștepta. Pentru că a pătruns pe scenă destul de emoționată, și a cântat primele două piese cu o voce vizibil afectată de acest lucru. Până la urmă și-a revenit, și totul a fost foarte frumos.

Inițial, la văzul aglomerației, am renunțat la ideea de a mai face fotografii. Mi-am găsit un locșor undeva în public, și am ascultat cuminte, văzând imagini mai mult pe LCD-urile de pe pereți decât direct. Însă atunci când s-a ivit o oportunitate de a surprinde imagini, chiar dintr-o locație foarte bună, nu am refuzat, și am luat contact de foarte aproape cu spectacolul de pe scenă.

A fost un spectacol reușit. Mi-aș dori să o văd mai des pe scenă pe Alexandrina, alături de instrumentiștii ei de excepție, dintre care nu pot să nu îl menționez pe Petrică Ionuțescu (clape, acordeon și trompetă, la care a făcut un solo memorabil).